Pavel Stoica, fost primar al municipiilor Vaslui și Bârlad și unul dintre reprezentanții importanți ai fostului Partid Comunist Român la nivelul județului Vaslui, a încetat din viață, la vârsta de 91 de ani, fiind înmormântat joi, 23 iulie, la Bârlad, orașul său natal.
Pavel Stoica a condus, într-un interval de numai câțiva ani, cele mai importante două municipii ale județului: Vasluiul, între 1973 și 1977, și Bârladul, în perioada 1977–1978.
Deși provenea din Bârlad, cea mai consistentă parte a activității sale administrative s-a desfășurat la Vaslui, într-o etapă în care orașul, devenit de puțin timp reședință de județ, s-a extins accelerat.
Presa vremii arăta că, până în 1975, urbea ajunsese la peste 12.000 de apartamente, dintre care aproximativ 6.000 fuseseră construite în anii mandatului lui Stoica.
Printre obiectivele importante ale perioadei s-au numărat noul hotel, Palatul Poștei, clădirea administrativă, Casa de Cultură și sediul viitorului muzeu județean.
Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” a fost înființat în octombrie 1974 și deschis oficial pentru public în septembrie 1975.
În aceeași perioadă s-a dezvoltat și platforma industrială a Vasluiului. În 1975 era pusă în funcțiune o turnătorie de metale neferoase destinată producerii pieselor pentru ventilatoare, iar în 1976 începea construirea viitorului Combinat de Fire Sintetice, cunoscut ulterior sub numele de Moldosin.
În anii respectivi au fost realizate și noi unități de învățământ, precum și o creșă și o grădiniță pe strada Alexandru Donici, în timp ce Centrul Civic și principala arteră a orașului au beneficiat de ample lucrări de amenajare.
E drept, marile investiții erau stabilite în cadrul economiei centralizate și nu pot fi atribuite exclusiv unui conducător local. Însă Pavel Stoica s-a aflat la conducerea Vasluiului într-o perioadă în care orașul s-a extins enorm, iar profilul său urban și industrial s-a modificat considerabil.
În martie 1977, după marele cutremur, Pavel Stoica a fost desemnat prim-secretar al Comitetului municipal Bârlad, în cadrul Conferinței de dare de seamă și Alegeri a partidului. Deși mandatul său aici a fost scurt, acesta a coincis, ca și la Vaslui, cu o perioadă de intensificare a construcțiilor de locuințe.
În mai 1978, presa vremii anunța că zestrea edilitară a municipiului urma să se îmbogățească, în acel an, cu nu mai puțin de 1.600 de apartamente. Era un program de construcții de o amploare considerabilă pentru municipiu. Prin comparație, la mijlocul anilor ’60, în Bârlad erau construite anual aproximativ 190 de apartamente.
O parte importantă a noilor blocuri era ridicată în zona Gării, care devenise principalul șantier de locuințe al orașului. Tot în 1978 a fost inaugurată creșa municipiului Bârlad, care a rămas, până în 2022 singura unitate de acest tip din oraș.
În toamna lui ‘78, edilul s-a întors la Vaslui, unde a ocupat funcția de secretar cu probleme organizatorice al Comitetului județean al PCR. În 1984, a fost transferat la București, unde a lucrat ca funcționar în aparatul Comitetului Central, în structura care se ocupa cu problemele de Cadre.
A locuit în capitală până la sfârșitul vieții. Familia a dorit însă ca trupul neînsuflețit să fie adus la Bârlad, pentru ca fostul primar al celor două municipii ale județului să fie înmormântat în orașul natal.
Dumnezeu să îl odihnească!
