Într-o epocă în care deconectarea de mediul înconjurător pare să devină o normă, proiectul „Ora de ecoeducație” a apărut ca o necesitate vitală, transformând curiozitatea nativă a tinerilor într-o responsabilitate civică profundă și asumată. Acest demers educațional de anvergură, care se desfășoara pe parcursul a 18 luni, a fost rodul unei viziuni curajoase a Asociației Scouts of Art din Bârlad, care a reușit să acceseze resursele esențiale oferite prin Programul vizând educația și conștientizarea publicului privind protecția mediului. Finanțarea, susținută integral de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) și aprobată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor prin Ordinul nr. 3288/2022, a reprezentat fundația pe care s-a construit o experiență de învățare fără precedent.
Programul de finanțare al AFM este unul dintre cei mai importanți piloni ai strategiei naționale de mediu, fiind conceput special pentru a susține proiecte care generează o schimbare reală de paradigmă în rândul tinerilor. Prin acest mecanism, statul român investește nu doar în infrastructură, ci și în capitalul uman, oferind asociațiilor precum Scouts of Art mijloacele financiare necesare pentru a organiza activități de teren care, în absența acestui sprijin, ar fi fost imposibil de realizat la un asemenea nivel de calitate. Bugetul alocat prin acest program de educație ecologică a acoperit integral costurile logistice, de la transport și cazare în condiții optime, până la materialele didactice de specialitate și expertiza formatorilor. Importanța acestui program rezidă în faptul că pune accent pe rezultate măsurabile: nu este vorba doar despre o simplă subvenție, ci despre o investiție într-o generație care trebuie să învețe să gestioneze criza climatică.
Inima vibrantă a acestui proiect a fost reprezentată de tabăra de educație ecologică, un eveniment de referință coordonat cu rigoare și pasiune de către Ștefănica Maria. În calitate de organizator, aceasta a modelat întregul program după principii pedagogice moderne, unde natura a devenit principalul profesor. Sub îndrumarea sa, tabăra a fost concepută ca un ecosistem social în miniatură, unde elevii au învățat nu doar noțiuni teoretice, ci și valori fundamentale precum colaborarea și respectul față de resursele limitate. Sub cerul liber, participanții au deprins tehnici de monitorizare a calității factorilor de mediu, înțelegând că prezența omului în natură trebuie să fie una de admirație, nu de distrugere.
Elementele definitorii care au dat greutate experienței au fost cele două excursii tematice de studiu. Prima excursie a fost o călătorie inițiatică în zonele cu un grad ridicat de protecție, unde biodiversitatea sălbatică le-a fost dezvăluită elevilor în toată splendoarea ei. Ghidați de experți, tinerii au explorat habitate fragile, învățând să identifice specii indicatoare ale sănătății ecosistemului.
Finanțarea Ministerului Mediului a permis utilizarea unor echipamente de observație performante, transformând fiecare elev într-un mic cercetător capabil să descifreze limbajul naturii. Cea de-a doua excursie a abordat o latură mult mai pragmatică: relația dintre consumul uman și degradarea mediului. Elevii au vizitat situri unde echilibrul ecologic a fost perturbat, dar și centre moderne de gestionare a deșeurilor, înțelegând parcursul acestora și necesitatea unei economii circulare. Ștefănica Maria a insistat ca această etapă să fie una de reflecție critică, pregătind elevii pentru rolul de cetățeni activi.
Momentul de maximă efervescență a fost atins în luna ianuarie 2026, perioadă în care școala a devenit un veritabil centru de iradiere a cunoașterii. Deși proiectul de teren se încheiase, spiritul lui a fost readus la viață prin acțiunile de diseminare coordonate de elevii participanți. Înarmați cu un bagaj imens de cunoștințe, aceștia au pășit în fața colegilor lor, asumându-și rolul de mentori. Luna ianuarie 2026 a fost marcată de prezentări multimedia captivante și ateliere practice, unde participanții au explicat, pe limba colegilor lor, de ce este vital să protejăm resursele naturale. Această etapă a demonstrat eficacitatea modelului propus de Asociația Scouts of Art: educația de la egal la egal, susținută de o bază solidă de finanțare publică.
Succesul proiectului „Ora de ecoeducație” rămâne un reper de bune practici. El dovedește că atunci când rigoarea administrativă a Administrației Fondului pentru Mediu întâlnește pasiunea unui organizator dedicat precum Ștefănica Maria, rezultatul este o transformare profundă a mentalităților. Tabăra și cele două excursii nu au fost doar momente de relaxare, ci borne kilometrice în formarea unei noi conștiințe ecologice, demonstrând că prin educație și implicare de suflet, viitorul mediului înconjurător poate fi asigurat.
