Acasă Local (DOCUMENT) Câți morți ascunde sub preș spitalul din Bârlad? Avem documentele care...

(DOCUMENT) Câți morți ascunde sub preș spitalul din Bârlad? Avem documentele care demonstrează cum mint reprezentanții spitalului în legătură pacienții care mor după ce iau o infecție din spital

1

de Simona MIHĂILĂ

De ce minte Spitalul ”Elena Beldiman” în legătură cu pacienții care mor după ce iau o infecție din spital? Câți pacienți care au ajuns la ATI au murit cu adevărat din cauza COVID – 19 și câți au fost uciși, de fapt, de o infecție nosocomială?

În timp ce oamenii mor, fără să aflăm motivele reale, responsabilii de la spitalul bârlădean au grijă să se acopere cu hârtii.

La începutul lui ianuarie am solicitat Direcției de Sănătate Publică (DSP) Vaslui numărul de cazuri de infecții nosocomiale (intraspitalicești) raportate de spitalele din județul Vaslui în 2020.

În mod distinct, în adresa înaintată de Ziarul Obiectiv am cerut să ni se comunice câte cazuri de asemenea infecții au fost raportate de Spitalul de urgență ”Elena Beldiman” Bârlad de la începutul pandemiei și câți pacienți au decedat în urma unei infecții luate în spital.

În răspunsul trimis de DSP, scrie negru pe alb: din cele 292 de cazuri de infecții nosocomiale înregistrate în județul Vaslui, niciuna nu a dus la decesul pacientului (vezi facsimil la finalul articolului).

La Bârlad, ZERO decese, de asemenea! Toți cei 66 de oameni care s-au contaminat cu o bacterie sau un virus din spital, s-au vindecat!

Ziarul Obiectiv prezintă documentul care arată că reprezentanții Spitalului ”Beldiman” au mințit atunci când au raportat la DSP că în 2020 nu a avut pacienți uciși de infecții nosocomiale.

Trombii” nevăzuți care îi salvează pe medici de la răspundere

Întrebarea noastră separată despre spitalul de la Bârlad – declarat unitate suport COVID după izbucnirea pandemiei – nu a fost întâmplătoare.

Pe 19 decembrie, un bărbat de 68 de ani din Bârlad a murit în secția ATI a Spitalului ”Beldiman”. Moartea i-a fost provocată de un șoc septic după ce fusese infectat cu Clostridium, chiar aici, la ATI, unde stătuse internat în ultimele lui trei săptămâni de viață și unde ajunsese diagnosticat cu COVID.

Infecția cu Clostridium este extrem de contagioasă, bacteria fiind preponderent întâlnită în mediile spitalicești.

În ziua decesului, medicul de gardă, dr. Veaceslav Galit, i-a comunicat fiicei pacientului că decesul a fost provocat de ”un tromb” (cheag de sânge care a blocat sistemul circulator), deși nu a fost făcută nicio autopsie, singura modalitate care poate confirma un asemenea diagnostic.

Fiica bărbatului și-a dat seama că a fost mințită de medic, în momentul în care a intrat în posesia Certificatului constatator al decesului, pe care scria cu totul altceva: șoc septic cauzat de Clostridium Difficile.

Aproape vindecat de COVID, ucis de bacteria din spital

A.S. (vom folosi doar inițialele bărbatului ucis de Clostridium) a ajuns la spital pe 28 noiembrie, după un test COVID pozitiv. A fost internat la Boli infecțioase, dar starea i s-a înrăutățit. După doar două zile a ajuns la Terapie Intensivă.

Timp de două săptămâni a trecut prin simptomele cele mai frecvente date de COVID, unele grave, fără a fi nevoie, însă, de intubare.

A depășit momentele critice, așa încât medicii i-au putut comunica familiei decizia de a-i schimba masca CPAP cu o mască obișnuită de oxigen.

Pe 14 decembrie, A.S., care a ținut permanent legătura cu familia prin telefon, se plânge că are diaree și că e nevoie să i se schimbe pampersul de câteva ori pe zi.

Fiica află de la cadrele medicale că vecinul de salon al tatălui fusese diagnosticat cu Clostridium și că este posibil să fi fost și el contaminat. A fost mutat în alt salon, dar era prea târziu.

Tratament pentru bacteria ucigașă, tocmai în a patra zi de la debutul simptomelor

Aproape vindecat de COVID, A.S, este ținut în continuare la ATI, familia fiind ”liniștită” totuși de cadrele medicale care au spus că singura problemă rămasă este infecția cu Clostridium.

În zilele care au urmat, tata nu a mai răspuns la telefon. Până atunci vorbeam cu el de câteva ori pe zi. Am aflat însă că, în ciuda simptomelor date de Clostridium, nu fusese pus pe tratamentul specific acestei infecții. Medicul mi-a spus la telefon că va începe administrarea tratamentului în momentul în care va sosi rezultatul de la laborator, ne-a declarat fiica lui A.S.

Pe 18 decembrie, fiicei i se comunică telefonic de către medicul de gardă că tatăl ei a început să primească tratament pentru Clostridium de pe 17 decembrie. Adică, din a patra zi de la debutul simptomelor.

Pe 19 decembrie, la ora 11.00, A.S. a murit. Familia a aflat ulterior că fusese intubat, că intrase în stop cardio respirator și că se încercase resuscitarea.

Un tromb” – a fost explicația dată de medicul de gardă, după aproape o săptămână în care A.S. avusese zeci și zeci de scaune apoase.

Deces radiat cu pixul

A fost A.S. singurul pacient răpus de o infecție nosocomială în spitalul de la Bârlad, în 2020? Ținând cont că nici măcar el nu apare în statistica DSP, putem considera că, așa cum spitalul a mințit în cazul lui, spunând că decesul nu există, a mințit în cazul tuturor celor 66 de cazuri de infecții nosocomiale raportate?

Gabriela Danis, medic epidemiolog

De fapt, câți morți ascunde sub preș spitalul de la Bârlad?

Dr. Gabriela Daniș, medic epidemiolog la acest spital, este unul dintre cei care a semnat documentul cu zero decese.

Iar dr. Daniș știe bine ce a semnat, fiindcă ea conduce și Serviciul de Prevenire a Infecțiilor asociate Activității Mediale (SPIAM) de la Bârlad. Potrivit legii, un asemenea serviciu există la nivelul fiecărei unități spitalicești, iar cazurile de infecții aici sunt anunțate.

O fi făcut SPIAM vreo anchetă în urma cazurilor de Clostridium de la ATI? De ce cazul lui A.S. nu a fost raportat la DSP Vaslui?

Am contactat-o pe dr. Daniș pentru lămuriri și ne-a solicitat să adresăm întrebările în scris.

Șeful ATI ne cere ca din cele două documente oficiale, să-l luăm de bun pe cel care îl avantajează pe el

Între timp, Clostridium înflorește la spitalul din Bârlad. Chiar în aceste moment există două cazuri în secția ATI.

Dr. Ion Chilinciuc, ATI Barlad

Ne-a spus-o nimeni altul decât dr. Ion Chilinciuc, șeful Secției ATI. Ce nu a vrut însă să recunoască dr. Chilinciuc este că infecția cu Clostridium ar fi cauzat moartea vreunui pacient din secția pe care o conduce. Cu atât mai puțin că propagarea bacteriei ar fi cauzată de nerespectarea protocolului de igienă. El are altă explicație:

Să vă spun ceva: Clostridium aveți și dumneavoastră, am și eu și toată populația. El devine mai activ atunci când se administrează niște medicamente. Mai ales Anti-H2. Este un medicament care scade aciditatea sucului gastric. Mai ales dacă se administrează niște antibiotic, el începe să crească. Nu cred că asta este ca și o infecție nosocomială. Pacientul la care faceți referire probabil a avut și alte cauza care au dus la deces. În tratamentul care i-a fost dat pentru COVID a avut și anti H2, a avut și antibioterapia. Acestea au dus la declanșarea bolii de care ați spus dumneavoastră. El nu a murit numai din cauza asta. De obicei, se moare de la o deficiență poliorganică. Așa că raportarea a fost corectă.

Daniela Borș, managera spitalului de la Bârlad, a semnat, de asemenea, raportarea mincinoasă făcută către DSP.

În această perioadă, managera Borș se pregătește pentru a obține un nou mandat în fruntea spitalului.

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here